Discutam zilele trecute cu un vechi si bun prieten care tocmai fusese la un interviu de angajare la o firma de software. In discutia noastra, am ajuns la partea de teste pe care le primise la interviu. A fost un test de IQ si unul de engleza, iar pe urma cateva intrebari de ordin tehnic (aplica pe un post de tester). Dupa ce am discutat intrebarile de ordin tehnic care i-au fost puse, (astea erau cele mai interesante pentru noi si discutia noastra) am ajuns la concluzia ca l-au intrebat doar cateva generalitati.

Departamentul de HR al firmei respective, avea o sala speciala cu calculatoare dedicate doar testarilor. Acolo, amicul meu a sustinut testele de iq si engleza. Toate testele aveau o interfata proprie si salvau raspunsurile in intranet la profilul candidatului automat. Din cate mi-a povestit amicul meu, aveau un soft destul de intuitiv care te ghida prin toate testele pe care cei de la HR le-au programat pentru fiecare candidat.

Am inceput sa discutam despre intrebarile de la aceste doua teste. La testul de engleza, dupa cum a recunoscut si el imediat (are cateva atestate la engleza ) intrebarile veneau din testele pentru o certificare destul de populara la noi in ultimii ani (nu e interesant care). Ne-am pus la un calculator, am deschis testele respective si le-a recunoscut imediat, sustinand ca pana si ordinea era aceeasi. Am ramas putin uimit cum de se dau niste teste pe care cu putin noroc le gasesti printre primele daca doresti sa faci teste online.

Pe urma am discutat si de testul de IQ (mai ramasesera 4 beri si era doar ora 23), si tot din vorba in vorba, mi-am dat seama ca testul de IQ e luat tot de pe internet, si este unul dintre cele mai acurate si bine organizate teste pe care le gasesti online. I-am deschis pagina, i-am aratat, a recunoscut imediat intrebarile (de data asta ordinea intrebarilor pare sa nu fi fost aceeasi ).

(more…)

Pentru toti cei care au sau planuiesc sa aiba copii in viitorul apropiat, have no worries acum exista Glubble :). Un ‘Family Browser’ bazat pe Firefox (este de fapt un plugin pentru Firefox) a carui principala functie este sa blocheze continutul impropriu pentru copii.

Glubble cenzureaza cautarile pe cele mai populare motoare de cautare si are o lista care include by default 350 de site-uri aprobate pentru copii, dar parintii pot adauga noi site-uri sau link-uri individuale si au posibilitatea de a prelua liste facute de alti parinti. Plugin-ul este pentru copii sub 12 ani si are aproximativ 3.8 MB.

Astfel de initiative de a face ‘Kids proof surfing’ sunt laudabile, insa eu unul nu prea cred ca isi ating cu succes scopul pentru care au fost creeate. Pustii din ziua de azi sunt smecheri si isteti… Ei iau tehnologia ‘for granted’ pentru ca s-au nascut cu ea. Pentru noi este ceva fascinant, pentru ei este ceva obisnuit. Pentru noi sunt lucruri noi pe care trebuie sa le asimilam, pentru ei sunt lucruri normale si fun.

Deocamdata nu ma gandesc la un copil, sunt prea tanar, insa cand ma va bate gandul, cred ca voi merge la planning sa vorbesc cu consultantul lor tehnic, sa-mi recomande cele mai bune noutati in domeniul ‘kid-proofing the web’

[Via techcrunch.com]

 Google a acuzat Microsoft ca incearca sa puna monopol pe cautarile desktop (deh… normal, doar vorbim de Microsoft) facand aproape imposibila cautarea pentru produse desktop-search non-microsoft.

Drept urmare, Microsoft s-a angajat sa simplifice lucrurile pentru companiile concurente, ba chiar va oferi mai mult documentatie si informatii developerilor, in incercarea de obtine soft-uri cat mai viabile. Schimbarile de ordin tehnic vor fi ‘livrate’ in Service Pack 1 (se putea fara?!?), asteptat in toamna anului acesta.

Google a facut anuntul de achizitie azi. Zenter este o companie care ofera solutii pentru creearea prezentarilor online. Noua achizitie urmeaza sa fie introdusa in Google Docs&Spreadseets o alternativa web la aplicatiile de tip office cu care google ataca Microsoft.

Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita.

Am ajuns in Brasov. In gara, plin de tigani care cersesc… o fetita se pune in genunchi in fata unui tip si tipu’ zice cu un ton grav: “No! No! Your mates have stolen me last night!”

Acuma ce o fi inteles saraca fatuca, nu stiu, dar cert este ca in asemenea conditii, branding romania is useless.

Apropo de branding, Intrecity-ul de cluj bucuresti are la clasa 2 prize pentru incarcarea telefoanelor mobile sau a laptop-urilor. Exista niste stckere cu un telefon si un laptop desenate. Pe laptop scrie “Intel inside”. Bine ca nu mi-am luat cu mine laptopul ca fiind amd, nu aveam ce face cu el

Cand ajung la un calculator, voi posta si o poza din ciclul CFR + Intel = love.

UPDATE: poza promisa

• Zoso incepe sa bata campii
• Plec pana joi (desi asta e doar pentru a-mi reimprospata memoria ca unic cititor al blogului meu )
• Little Miss Sunshine e cel mai prost film pe care l-am vazut in ultimii doi ani.
• Steve Jobs live la WWDC 2007 (11 iunie 1:00 PM)
• Un articol la Darius cu parinti ‘moderni’ care stiu sa citeasca bloguri si sa foloseasca netu’ mai mult decat mess si mail. Foarte open-minded.
• Istoria lui Bill Gates in imagini aici
• Si ceva care sa va descreteasca fruntile:

Stau si ma uit la Aren Leilor, mi se pare interesanta emisiunea, cred ca sunt multe de invatat din ea si cred ca se pot trage multe conculzii care pot sa te ajute fie ca vrei sa devii antreprenor sau pur si simplu te pasioneaza domeniul.

Am vazut un caz foarte interesant acum, mi-am adus aminte de multi altii care au participat la aceasta emisiune si nu am putut sa nu observ faptul ca cei mai multi tineri, (unii lipsiti de experienta in domeniul pe care vor sa il abordeze, altii lipsiti de abilitati manageriala, viziune si leadership) urmaresc castiguri imediate si din dorinta de a crede in business-ul pe care doresc sa il dezvolte, ajung sa conceapa niste planuri de afaceri usor atipice pentru niste oameni care au multe lipsuri.

Multi au inceput sa priveasca gresit aceasta “sursa de investitii”. Aici ma refer la diferenta dintre a privi ca pe o  oportunitate de a dezvolta un business care te pasioneaza, il stapanesti, pentru care ai ambitii dar nu si finantare si  a privi ca pe o sansa de a te lansa in business si nimic mai mult. Ca si exemplu concret, am vazut doi tineri care doreau sa inceapa un business la baza caruia statea psihologia cu aplicatii in arhitectura si amenajari interioare. Ideea pare destul de atragatoare, desi multe pot sa mearga prost.

Din discursul celor doi am observat urmatoarele greseli:

1. Suma ceruta de ei 65.000 E, includea multe lucruri care nu erau neaparat necesare unui astfel de business, se putea face un buget mai mic, fara a afecta profesionalismul si deschiderea pe care ar fi trebuit sa o aiba afacerea.
2. Nu aveau nici unul experienta in conducerea unui business sau a unei echipe, dar au presupus din start ca se vor descurca, argumente pentru aceasta presupunere nu au existat.
3. Desi business-ul se baza mai mult pe partea de design in functie de profilul psihologic, nu au inclus in prezentarea lor nici un exemplu (cred ca le-ar fi adus un plus).
4. Cereau niste salarii inca din faza incipienta ( undeva la 1.100 E), mult mai mari decat salariul mediu, ceea ce arata clar faptul ca au vazut intrarea lor in arena ca pe o sansa de realizare financiara pe termen scurt.

Precizia in executarea planului de afaceri este unul din punctele cheie, desi majoritatea planurilor nu isi respecta cifrele odata pornit business-ul. O asemenea precizie nu poate veni din estimari sau din “noi cu atata vrem sa vindem” fara un minim de studii in spate. Pentru a putea sa ai succes intr-o astfel de intalnire, trebuie sa ai temele foarte bine facute, ceea ce nu se prea intampla.

Some hints pentru cei care merg si vor sa aiba o minima argumentare:

• teste psihologice pe abilitati de leadership facute de un cabinet de psihologie, la fel teste de abilitati de comunicare.
• un studiu care sa confirme toate presupunerile pe care le faci (se pot folosi tool-uri gen phpSurvey care e open source pentru a le intocmi si centraliza rezultate).
• recomandari de la persoane cu care ai lucrat, eventual echipe in care ai lucrat.
• cand e vorba de un start-up, documentarea face diferenta.
• analiza a concurentei
• analiza pietei si posibililor concurenti care au interese in acele zone (ex: cat de greu i-ar fi unui arhitect renumit sa faca un parteneriat cu uncabinet depsihologie renumit pentru a face acelasi lucru ca si cei doi tineri) si in momentul in care intra pe piata, prin ce te diferentiezi? ce valoare adaugata aduci serviciului sau produsului care ar fi greu accesibila celorlalti?
• in nici un caz nu includeti in planul de afaceri cheltuieli care nu sunt neaparat necesare si ar putea fi considerate ‘rasfaturi’. (ex: daca o masina nu iti aduce bani prin felul in care o folosesti, nu o include).
• cauta sa arati de ce tu esti cel mai potrivit pentru viitorul business, ce valori aduci de care este nevoie intr-un astfel de business. De ce sa investeasca leii alaturi de tine intr-un start-up si nu singuri dupa ce le dai ideea?
• daca iti ceri un salar,gandeste in termeni cat mai concreti ce faci tu pentru a merita banii aceia, si mai important ce valori aduci pentru ca acel business sa investeasca in tine cu un ROI bun.

Daca participantii ar lua in serios cel putin aceste aspecte (minime), cred ca am asista la o emisiune mult mai dinamica, cu mult mai multe investitii/show. Unele idei au un pontetial urias, insa daca cel care doreste sa le implementeze se rezuma la a expune ideea si scalda cateva cifre, nu are un business.