De pe blogul lui Cristi am dat de filmuletul asta:

Probleme de blopyright
Mi s-a parut funny filmuletul. Iar chestiunile legate de copyright care l-au insotit au iscat o intreaga discutie, unii ridica probleme de etica in zona blogurilor. Nu prea sunt deacord cu asta cata vreme blogul este unul personal si nu se scot bani din el. Daca ar fi sa punem doar imaginile pe care avem copyright, probabil blogurile ar arata ca si un cont de hi5. Cata vreme nu le folosesti in scopuri comerciale, nu vad care este problema? Daca as fi fotograf si cineva ar face un clip home-made care ar avea milioane de views folosind printre altele o imagine de-a mea, sincer, m-as bucura. In nici un caz nu mi-as imagina ca cineva care face un clip just for fun, ar fi dispus sa imi plateasca cateva mii bune de $ drepturi de autor.

In momentul in care s-ar folosi in scop comercial, da, mi-as cere partea leului si mi se pare normal sa se intample asa. Poate ar trebui sa existe un site special pentru asa ceva, de unde blogerii care scot bani din activitatea lor, sa poata sa cumpere o anumita imagine. Si mi s-ar parea normal sa se vanda la un pret mic (maxim 5$). Oricum cand apare un subiect de interes, e preluat pe sute de bloguri in minutul urmator, asa ca bani ar iesi daca fiecare ar plati pretul imaginii, si toata lumea ar fi multumita.

A bubble or not a bubble?
Stateam si aseara si ma gandeam… oare asistam la un nou .com bubble caruia ii va urma inevitabil un .com crash? Nimeni nu poate stii cu precizie raspunsul la intrebarea asta. Am decis sa studiez .com bubble-ul din perioada 1995-2001. Toata lumea spune ca s-au investit sume foarte mari fara o acoperire, si cresterile nu au fost sustinute. Cred ca vorbim aici de good and bad decisions, de incredere si planuri de viitor.

De exemplu, Yahoo a cumparat GeoCities pentru $3.57 miliarde in ianuarie 1999, si a mentinut filozofia de business a GeoCities, fara sa ii aduca imbunatatiri orientate spre consumatori. E cat se poate de gresit sa cumperi un business doar pentru ca merge, si sa nu te gandesti la posibilitatile sale de crestere si la imbunatatirile pe care tu ca si gigant in online i le poti aduce. Era destul de clar ca hostingul ca si business va evolua extreme de rapid si urmau sa apara o sumedenie de jucatori din cauza faptului ca este al naibii de accesibil sa pornesti un astfel de afacere. Ei au luat geocities, si-au pus reclamele pe site-urile free si cam asta a fost in mare parte. Pretul platit a fost mult prea mare se dorea a fi o justificare a cresterii pe bursa a companiei.

Se intampla si in ziua de azi, nu mai departe de tranzactia Google – YouTube ($1.6 miliarde). Ok, pana la urma de ce YouYube este un great deal pentru Google si GeoCities a fost un esec pentru Yahoo? In primul rand GeoCities este conventional. In 1999 daca vorbeai cu cineva despre Internet, vorbeai de pagini web. Atunci era un lucru mare sa ai o pagina web, acum e cel mai simplu lucru pe care poti sa il ai, o pagina web statica, poti sa iti faci din Word de exemplu. GeoCities nu revolutiona nimic, nu imbogatea un concept cu nimic, si pe deasupra era si plin de yahoo ads. YouTube, a introdus conceptual de video sharing, a contribuit la evolutia internetului, a adunat sute de milioane de utilizatori pe care poate sa ii tina ocupati cu milioanele de clipuri pe care le hosteaza.

Pana la urma cred ca totul se reduce la cum a fost perceput internetul in 95-01 si cum este perceput acum. Mentalitatile s-au schimbat, advertiserii si-au dat seama de potentialul pe care internetul il are, companiile au dezvoltat aplicatii care se muleaza pe nevoile lor. S-au creeat retele sociale, continutul vine sub toate formele posibile, si cel mai important cred eu: People love .com brands!

Acum ceva timp, la o conferinta, cineva vorbea in prezentarea sa printre altele despre cantitatea de informatie produsa in intreaga lume anual. Eu am estimate pe baza cifrelor cantitatea produsa/cap de locuitor, si am ajuns la concluzia ca in 2007 s-a atins cifra de 1500Mb/locuitor, in timp ce in 2000 erau sub 500.

Deci pana la urma, mi se par justificate investitiile care se fac in online in ultimul timp. Am sa revin la postul acesta (cand o sa mai am timp de calcule) cu un grafic care va ilustra timpul mediu petrecut online de o persoana din 97 pana in 07.

Imi caut de ceva timp protectii pentru genunchi si coate pe care sa le pot purta pe sub costumul de snowboarding. Gasisem protectii, dar erau pentru skateboarding si costau in jur de 100$, ceea ce mi se pare cam mult pentru doua bucati de plastic. Asa ca am cercetat in continuare si am gasit asta pe youtube:

I got lucky
Am si gasit 2 articole la un magazin online din Romania, astept sa-mi confirme stocul, pretul e ok, 240 RON ambele articole.
Au protectii d3o si se pot purta pe sub costum.

Small price to pay for a D3O protection :).

Dupa plecarea lui Marius Ghenea si inceperea sezonului 3, seria Arena Leilor parca a luat-o mai repede la vale si se degradeaza din ce in ce mai rapid. Cred ca au o problema in primul rand cu cei care fac selectia planurilor de afaceri. Mi se pare ca producatorii emisiunii nu au inteles un lucru: Nu poti sa faci entertainment pe sutele de mii de euro ale investitorilor.

Ar trebui sa dea informatii minime despre cum se face un plan de afaceri, cifrele care trebuie sa le contina, eventual cateva exemple explicate, sau daca nu vor sa-si bata capul, sa promoveze un site care face asta.

Formatul emisiunii este imprumutat de dincolo, insa producatorii au uitat sa imprumute si profesionalismul aferent si necesar unui astfel de show. Imitatia romaneasca are parte de concurenti din ce in ce mai slabi cu afaceri din ce in ce mai ciudate care nu ar trebui sa treaca de selectia initiala.

Daca inainte ma uitam la emisiune pentru ca eram curios de reactia investitorilor la diferite businessuri si cum isi gandesc rentabilitatea, de cand a plecat Marius Ghenea (care reusea sa ma surprinda prin intrebarile pe care le punea si directiile de interes) ma uit sa-l vad pe Calin, insa cu prezentari atat de slabe, inca nu am vazut nimic interesant. Mai degraba interventiile lui ma amuza, este interesat de orice proiect care are legatura cu internetul de la infiintarea unor legal torrents (bafta cu proiectul, cand o sa il terminati o sa va dati seama ca cifrele erau niste estimari puerile) pana la colectarea si distribuirea de “Cultura adevarata” pe net (btw, ceva mare, multa informatie, vorbind despre fisiere video nu pot fi 10 GB, poate 10 TB).

Am observant ca Fusu se baga intr-o afacere doar daca indeplineste una din aceste doua conditii:

1. Investitia este atat de mica incat nu-l intereseaza, ceva de genul: “This might be crazy enough to work”.
2. Poate sa faca exit a doua zi pe mult mai mult decat a platit azi (asta incearca toti, dar la el e enervant de evident).

Cu astfel de abordari, “Aleea Renilor” cum este denumita mai nou, si-a pierdut factorul de interestingness, si producatorii ar trebui sa abordeze planul de calamitate “Back to the drawing board” ca sa salveze ce a mai ramas bun din emisiune.

Dragos scrie o analiza foarte buna a primului episod intr-un post.

M-am apucat de snowboarding de vreo 3 saptamani. Am invatat pana acum sa merg “frunzulita pe calcaie” cum se spune (de fapt asa spun amicii mei, nu stiu daca asta e terminologia). Prima data m-am dat la Suior acolo am invatat. Partia nu era prea buna, erau bucati mari de pamant pe la mijloc. Dar la sfarsitul zilei a fost ok.Facusem 3 manse, iar pentru prima data am inteles ca e ok.

A doua oara am fost la Cavnic si am reusit sa urc cu teleschiul, de asta imi era cel mai frica… auzisem de cineva la care i-a luat 2 ani sa invete sa urce cu placa. Diana s-a luptat eroic cam 45 de minute, timp in care eu am incercat sa urc pe jos (vroiam sa vad cat de greu este) si am renuntat la jumatatea partiei. Mie mi-a iesit din a treia incercare. Sunt bucuros ca am reusit pentru ca de rev merg 5 zile la cavnic.

Ma tot gandesc ce-as fi facut daca nu puteam urca… si nu stiu de ce nu pun cei de la cavnic si un telescaun… sunt multi cu placa la care nu le iese urcatul cu teleschi-ul.

Ma bate gandul de la o vreme sa imi iau un mac, dar inainte am vrut sa ma familiarizez cu sistemul de operare MAC OSX. Citisem acum vreo luna pe bloguri ca exista un DVD cu patch pentru Intel si AMD si ieri avand o zi mai libera am decis sa incerc.

Aveam un HDD vechi de 40GB, l-am pus si i-am dat drumu. S-a instalat relativ repede, singura problema pe care am avut-o a fost cu placa de retea, dar am reusit pana la urma sa o rezolv. Am incercat si cateva softuri dragute de la apple si dintre toate am ramas profund impresionat de iWork 08.

Am vazut pe un forum la un topic dedicat hackintosh-urilor un tip are intreba: “What’s the best method to install MAC OSx on an Intel or AMD machine?” iar cineva ii raspundea: “The best way to install MAC OSx is to buy a MAC”, deci m-am pus pe strans bani.

Am schimat tema, ma plictisisem deja de cea veche. Poate asta o sa ma ajute sa scriu mai mult